... aniversat la 80 de ani

Cel mai longeviv director al unei instituţii muzeale din ţară a fost sărbătorit la finele săptămânii trecute A înfiinţat şi editat anuarul "Peuce", recunoscut la ora actuală drept o publicaţie de prestigiu. A organizat şi coordonat 11 şantiere arheologice în judeţ, a publicat 4 volume şi 64 de articole şi studii de specialitate în ţară şi străinătate. Din 1982 este doctor în istorie, este membru de onoare al Societăţii Numismatice Române, iar în 2002 preşedintele României i-a oferit Ordinul Naţional "Pentru Merit" în gradul de cavaler. Este vorba despre fostul director al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM), profesor doctor Simion Gavrilă, căruia cotidianul nostru i-a acordat titlul de "Părinte al Cetăţii" şi căruia nu numai arheologii români îi sunt recunoscători.O deschidere de simpozion omagială Vineri după-amiază, Muzeul de Istorie şi Arheologie a găzduit deschiderea celei de-a X-a ediţii a colocviului internaţional "Practici funerare în Centrul şi Estul Europei (sec. X a. Chr-III p.Chr)". Alocuţiunile susţinute cu acest prilej în limba română şi în engleză au avut un singur subiect - omagierea cercetătorului Simion Gavrilă care va sărbători luna viitoare împlinirea a 80 de ani. "Îi suntem datori profesorului Simion Gavrilă pentru cei peste 50 de ani de săpături arheologice, pentru că este fondatorul celor două asociaţii care astăzi organizează acest colocviu la Tulcea şi pentru că până acum a publicat patru volume. Îi suntem datori cu "La mulţi ani şi multă sănătate!" pentru că dorim să lucreze alături de noi mulţi ani de acum înainte", a declarat preşedintele Asociaţiei de Studii pentru Arheologie Funerară (ASAF), Valeriu Sârbu. Vicepreşedintele aceleeaşi asociaţii, Radu Ştefănescu, l-a numit pe cercetătorul Simion Gavrilă cancelarul arheologiei româneşti, având în vedere că este cel mai longeviv director al unei instituţii muzeale din România. Şi reprezentanţii Institutului de Studii Arheologice din Sofia din Bulgaria l-au felicitat pe cercetătorul Simion Gavrilă. "Nu am să uit niciodată colocviul organizat odată aici, la Tulcea, în timpul căruia domnul Simion Gavrilă a prezentat tot ce a făcut în acest muzeu. Vreau să îl asigur că entuziasmul dumnealui, energia şi pasiunea pentru această ştiinţă a fost transmisă nu numai studenţilor români, ci şi celor bulgari din partea cărora are toată recunoştinţa", a afirmat cercetătoarea Diana Gergova din Bulgaria. Rămas fără voce în urma unei probleme de sănătate, cercetătorul Simion Gavrilă le-a mulţumit tuturor pentru aprecieri prin intermediul actulului director al ICEM, Florin Topoleanu, care a adăugat: "Colegii din cadrul ICEM au strâns materiale pentru un nou volum omagial dedicat cercetătorului Simion Gavrilă care cuprinde 30 de lucrări ştiinţifice. Sperăm să putem să îl lansăm chiar în ziua în care dumnealui va împlini 80 de ani".

http://www.acum.com.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=10895&Itemid=34

Colocviul international dedicat practicilor funerare

În perioada 10-12 octombrie, va avea loc la Tulcea cel de-al 10-lea Colocviu Internaţional "Practici funerare în Centrul şi Estul Europei", eveniment organizat de Institutul de Cercetări Eco - Muzeale Tulcea, în colaborare cu Uniunea Internaţională de Studii Preistorice şi Protoistorice şi Asociaţia de Studii pentru Arheologie Funerară.
Astăzi, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea va găzdui deschiderea celei de-a X-a ediţii a colocviului internaţional "Practici funerare în Centrul şi Estul Europei (sec. X a. Chr-III p.Chr). La manifestarea ştiinţifică vor participa 30 de specialişti din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Serbia, Cehia şi Polonia, iar maniferstarea este dedicata arheologului Gavrilă Simion, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Manifestarea ştiinţifică este organizată de ICEM şi Muzeul Brăilei şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, sub egida Uniunii Internaţionale de Studii Preistorice şi Protoistorice şi a Asociaţiei de Studii pentru Arheologie Funerară, obiectivul acesteia fiind o mai bună cunoaştere a problematicii arheologiei funerare din Centrul şi Sud-Estul Europei. Simpozionul va continua sâmbătă la Tulcea, duminică participanţii urmând să viziteze situl arheologic Teliţa Celic-Dere şi să participe la vernisajul expoziţiei "Teliţa Celic Dere - trei decenii de cercetări arheologice".

Pontica 2008

Peste 140 de istorici şi specialişti în arheologie de la importante instituţii de profil din ţară, dar şi de peste hotare, din Franţa, Italia, Rusia, Ucraina, Grecia, Bulgaria şi Republica Moldova şi-au dat întîlnire la Constanţa, în perioada 1 - 3 octombrie, cu prilejul celei de-a 41-a ediţii a prestigioasei Sesiuni Ştiinţifice Internaţionale Pontica 2008. Evenimentul, organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, a avut deschiderea oficială ieri, în aula „Adrian Rădulescu” a instituţiei muzeale constănţene. Tema evenimentului este „Arheologie şi istorie în bazinul vest-pontic”, manifestarea fiind dedicată împlinirii a 130 de ani de la Unirea Dobrogei cu România (1878 - 2008). Personalităţi de seamă în domeniul arheologiei au participat la momentul de deschidere a lucrărilor. Alături de directorul Muzeului de Istorie Naţionale şi Arheologie din Constanţa, dr. Constantin Chera, la masa prezidiului s-au mai aflat doi dintre conducătorii marilor şantiere arheologice din Dobrogea, Histria - Alexandru Suceveanu şi Tropaeum Traiani - Alexandru Barnea, din partea Institutului de Arheologie „Vasile Pîrvan” Bucureşti. De asemenea, printre cei care au luat cuvîntul s-a numărat şi istoricul prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergati, care a transmis salutul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, al preşedintelui acesteia, prof. univ. dr. Vasile Gîndea.
Rezultatele cercetărilor de ultimă oră privind arheologia, numismatica şi istoria legată de bazinul Mării Negre - tema noii ediţii a sesiunii
„Anul acesta ne-am propus un program mai variat din punct de vedere al comunicărilor. În consecinţă, avem în jur de 150 de invitaţi din ţară şi din străinătate, pentru că reuşim să facem această ediţie cu participare internaţională. Invitaţii noştri sînt din Franţa, Ucraina, Rusia, Grecia, Italia, Bulgaria - partenerii noştri de proiecte cu care am discutat şi colaborat foarte bine. Principala misiune a Ponticii este aceea de a oglindi săpăturile arheologice de epocă antică, de aici, din Dobrogea, dar secţiile noastre sînt, de asemenea, structurate pe istorie modernă şi contemporană, pe numismatică, pe arheologie feudal timpurie, feudală chiar. Ne propunem în acest an şi o comemorare a marelui om politic turc Kemal Ataturk”, a declarat directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, dr. Constantin Chera. „Sesiunea anuală Pontica a ajuns la a 41-a ediţie, prima a fost în anul 1968, iar din acest an, a căpătat un caracter internaţional. Am dorit să facem aceasta datorită importanţei pe care o avea pe plan naţional, iar în ultimii ani, prin participarea unor specialişti din alte ţări, Sesiunea devenise, oricum, internaţională, dar anul acesta este mult mai extinsă. Avem peste 140 de specialişti din ţară şi de peste hotare care au venit pentru a-şi prezenta cercetările de ultimă oră privind arheologia, numismatica şi istoria legată de bazinul Mării Negre, în general”, a menţionat, la rîndul său, directorul adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, dr. Gabriel Custurea.
Tot ieri, la parterul instituţiei muzeale, în sala „Vasile Canarache”, a fost vernisată expoziţia „Descoperiri arheologice recente ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie”. De asemenea, la primul etaj a fost amenajată şi o expoziţie de fotografie dedicată fondatorului şi primului preşedinte al Republicii Turcia, marele om politic turc Mustafa Kemal Ataturk. Expoziţia va fi deschisă oficial astăzi, organizatori fiind Consulatul Republicii Turcia la Constanţa, Uniunea Democrată Turcă din România şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie. Mai mult, dr. Constantin Chera a anunţat că tot la primul etaj al instituţiei a fost amenajată încă una din marile săli ale muzeului, iar lucrările de modernizare continuă. Astfel, publicul larg va avea acces la sala care oglindeşte civilizaţia şi colonizarea greacă, precum şi începuturile romanităţii în Dobrogea.
Printre cele mai interesante momente din cadrul primei zile a Sesiunii s-au numărat lansarea revistei „Analele Dobrogei” - 2006 - 2008 şi a volumului „Monetele lui Mircea cel Bătrîn”, de Octavian Iliescu. Referitor la ediţia a IX-a (Serie nouă) a cărţii „Analele Dobrogei”, muzeograful Lavinia Gheorghe a precizat: „Lucrarea este împărţită pe trei secţiuni - Dobrogea medievală, Aspecte economice, sociale, politice şi militare şi Aspecte culturale dobrogene cărora li se adaugă recenzii. Cei care semnează articolele sînt în mare parte constănţeni, dar şi cercetători de la CNSAS, de exemplu, care vin cu documente inedite, care nouă ne sînt de un real folos”. Din colegiul de redacţie fac parte Lavinia Gheorghe de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Florin Anghel, conferenţiar la Universitatea Ovidius şi profesorul Gheorghe Dumitraşcu de la aceeaşi universitate. „Este o lucrare deosebită, este continuarea unei tradiţii şi sperăm că, de acum, va apărea anual”, a adăugat Lavinia Gheorghe.
Sesiunea de comunicări pe secţii continuă şi astăzi, din program făcînd parte, cu începere de la ora 9.00, în aula „Adrian Rădulescu” a muzeului, şi un simpozion turco-român dedicat ctitorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Mîine, participanţii la această manifestare de anvergură vor efectua o excursie la Balcic.


http://www.telegrafonline.ro/1222894800/articol/66385/personalitati_din_domeniul_istoriei_si_arheologiei_siau_dat_intilnire_la_8222pontica_20088221.html

Sesiunea Internaţională Pontica, la a 41-a ediţie

Cea de-a 41-a ediţie a Sesiunii Ştiinţifice Internaţionale „Pontica”, eveniment organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, se va desfăşura, anul acesta, în perioada 1 – 3 octombrie. Tema Sesiunii este „Arheologie şi istorie în bazinul vest-pontic”, manifestarea fiind dedicată împlinirii a 130 de ani de la Unirea Dobrogei cu România (1878 - 2008). Deschiderea oficială va avea loc mîine, cu începere de la ora 10.00, în aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie.
Anul trecut, manifestarea s-a aflat la o ediţie jubiliară, cea de-a 40-a, fiind dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea marelui arheolog Vasile Pârvan şi reunind la malul mării peste 100 de specialişti din ţară. De asemenea, în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Pontica 2007” a fost prezentată expoziţia „Noi descoperiri şi achiziţii la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie”, în cadrul căreia au fost expuse cele mai recente descoperiri realizate în cadrul campaniilor sistematice de cercetare din vara trecută, desfăşurate pe şantierele arheologice de la Capidava, Cheia, Albeşti şi Tomis.

http://www.telegrafonline.ro/1222722000/articol/66189/sesiunea_internationala_pontica_la_a_41a_editie.html

Arheologia, o stiinta mereu în actualitate.

Arheologi din Sud-Estul Europei şi nu numai au participat la finele saptamânii trecute, la Tulcea, la colocviul "Pax Romana. Schimburi culturale şi relaţii economice în provinciile dunarene ale Imperiului Roman" Lucrarile colocviului organizat de Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, România, şi Universitatea "St. Climent Ohridski" din Sofia, Bulgaria, în parteneriat cu Institutul de Cercetari Eco-Muzeale (ICEM), au început pe 1 septembrie, la Varna, joi seara, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea gazduind deschiderea oficiala a acţiunii, în România. "Acţiunea este sprijinita financiar de fundaţiile germane "Alexander von Humboldt Stiftung" şi "Fritz-Thyssen" în cadrul "Programul pentru sprijinirea refacerii potenţialului ştiinţific şi de cercetare pentru statele din Europa de Sud-Est", aflat în cel de-al şaptelea an de implementare. Programul este unicat în Europa, pentru ca sprijina manifestari ştiinţifice în Europa de Sud-Est şi am ales special aceasta tema pentru a reliefa zona de graniţa", a declarat profesorul doctor universitar Octavian Bounegru din cadrul Facultaţii de Istorie a Universitaţii Iaşi.Arheologia, o ştiinţa mereu în actualitate Lucrarea care, potrivit organizatorilor, a cules cele mai multe aprecieri este cea a profesoarei asociat la Universitatea din Sofia, Dilyana Boteva. "Am încercat o nuanţare a cailor şi modurilor în care s-a realizat interacţiunea culturala în Imperiul Roman. Primul mod este sincretismul însuşi, cel care creaza un rezultat cultural nou. Problema este daca aceasta interacţiune este rezultatul unei cunoaşteri profunde a unei culturi de catre cealalta sau a unei cunoaşteri superficiale. Înclin sa cred ca este vorba de o cunoaştere superficiala, deoarece unele reprezentari par a fi un kisch din punctul de vedere al artei romane. Al doilea mod de intercaţiune este atunci când una dintre cele doua culturi accepta elemente din cealalta care i se par mai potrivite, iar cel de-al treilea mod este schimbul intercultural, iar o divinitate este integrata în panteonul culturii care o accepta. Astazi, când exista un val al patrunderii culturii americane în ţarile din Balcani, dupa caderea cortinei de fier şi exista şi acum aceleaşi moduri de integrare a culturii americane. Problema este ce mod de acceptare a culturii americane este mai creativ şi cred ca aceasta chestiune ramâne la latitudinea fiecaruia", a declarat profesoara Dilyana Boteva.* La Tulcea, lucrarile simpozionului s-au desfaşurat vineri şi sâmbata dupa-amiaza, ICEM oferindu-le oaspeţilor vizite la cetatea Noviodunum, Isaccea, la Basilica Paleocreştina din Niculiţel şi în Delta Dunarii. "De ce au ales Tulcea? Pentru ca suntem deschişi tuturor formelor de colaborare, este în interesul nostru ca în acest fel sa se vorbeasca despre ICEM şi este în interesul nostru sa se faca cunoscuta munca specialiştilor noştri", a menţionat Florin Topoleanu, directorul ICEM.


http://www.acum.com.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=10686&Itemid=1

simpozion

Arheologii tulceni sunt în această seară în sărbătoare. Începe colocviul internaţional "Pax Romana. Schimburi culturale şi relaţii economice în provinciile dunărene ale Imperiului Roman". Acţiunea, organizată de Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi şi Universitatea "St. Climent Ohridski" din Sofia, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM), va reuni începând din această seară la Tulcea oameni de ştiinţă, arheologi şi istorici din România, Bulgaria, Franţa, Canada, Germania şi Israel. Lucrările colocviului au început pe data de 1 septembrie la Muzeul de Arheologie din Varna, Bulgaria, în această seară Muzeul de Istorie şi Arheologie urmând să găzduiască deschiderea oficială a colocviului în România. Astfel, în următoarele două zile, în sala de conferinţe de hotelului "Delta" se vor susţine comunicări ştiinţifice, arheologii urmând să viziteze şi obiective arheologice din judeţ. De menţionat este faptul că simpozionul "Pax Romana. Schimburi culturale şi relaţii economice în provinciile dunărene ale Imperiului Roman" este susţinut financiar de fundaţiile germane Alexander von Humboldt Stiftung şi Fritz-Thyssen Sonderprogramm.

http://www.acum.com.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=10663&Itemid=34

invitatie

Vineri, 15 august 2008, intre orele 9.00-16.00, ICEM Tulcea in colaborare cu partenerii sai (AFCN Romania, Consiliul local al Orasului Isaccea, University of Cambridge, University College of London, University of Southampton, Muzeul Brailei, Muzeul de Arheologie "Callatis"), organizeaza "Zi de vizita la Cetatea Noviodunum". Colectivele de cercetare roman si britanic va invita sa vizitati Cetatea Noviodunum si expozitiile organizate cu aceasta ocazie la Centrul de studii Noviodunum (baza arheologica).
De asemeni, tot vineri 15 august a.c., la Cetatea Noviodunum se deruleaza o noua activitate din cadrul proiectului "Arheolog pentru o zi", derulat de ICEM Tulcea si finantat de AFCN Romania.