Isaccea [Noviodunum] 2

"Pentru epoca Principatului s-a constatat, prin săpaturile arheologice de salvare de pe malul Dunării, existenţa unei serii de edificii importante - thermae, locuin­ţe, probabil fragmente din incinta etc. - dispuse fie sub latura de N a incintei romane târzii sau în dreptul acesteia, fie mai la V de colţul ei de N- V, fapt care a arătat încă de la început o întindere mai mare către V a fortificaţiei, restrânsă la cca jumatate din lung. în epoca Dominatului, după cum au indicat ulterior şi cercetarile aerofotogrametrice. Totodata, s-a obser­vat graţie aceloraşi s[paturi şi o retragere către S, deci spre o cotă de nivel superioară, a liniei de for­tificare dinspre Dunăre, probabil în urma creşterii cotei de inundaţii între sec. 2 şi 3 d.Hr., deoarece unele construcii timpurii dezafectate au fost clar suprapuse de noul zid nordic de incinta, cel mai bine înregistrat pâna acum. Din cele "trei faze" mai im­portante stabilite prin sapaturile de salvare, prima aparţine epocii Principatului. Aceleiaşi epoci îi revin majoritatea descoperirilor epigrafice (14, dintre care doua în lb. gr.), precum şi numeroase ştampile tegu­lare ale flotei şi ale legio V Macedonica. Pe una dintre cele mai importante inscripţii de la Noviodunum se afla numele unuia dintre ultimii comandanţi ai flotei moesice, Postumus, cunoscut doar pe aceasta cale, precum şi a doi funcţionari militari din serviciul acestuia. Im­portanţei documentare a inscripţiei i se adauga şi calitatea suprinzatoare a unora dintre cele mai reu­şite imagini poetice întalnite în epigramele latine ver­sificate, destul de rare de altfel, în Dobrogea romană. Din celelalte documente epigrafice precum şi din reprezentari sculpturale etc. de la Noviodunum trebuie să re­ţinem şi unele aspecte ale vieţii spiritua1e din epoca romană timpurie: cultul lui Herak1es, Bacchus sau Dominus şi Domina. Alte descoperiri - ceramica, unelte, obiecte diverse de uz comun, piese de arhi­tectura monumentală, monede numeroase etc., vor­besc despre importanţa economica a centrului de la Noviodunum în epoca romană înca foarte de timpuriu, din cursul sec. 1 d.Hr., când mai continuau schimburi cu lumea greco-orientala, direct sau prin intermediul porturilor de la Marea Neagră, dupa care oraşul se integreaza treptat vieţii economice romane. Primea­ză în acest sens specificul limesului de la Dunărea de jos, unde se remarcă în sec. 2 şi 3 predominanța importurilor şi produţiei locale de factura apuseană şi sudică în detrimentul celor greco-orientale care vor reveni în cursul sec. 4. Una dintre ultime1e dis­trugeri importante ale oraşului in epoca Principatului va fi fost cea datorata atacului goţilor şi herulilor din jurul anului 267 şi marcata de ingroparea in timpul lui Gallienus a unui tezaur de 1071 monede, în zona necropolei tumulare."


Alexandru Barnea in :

Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României,
vol. III, M-Q, Constantin Preda (coord.),Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, p. 204-206